Tumblelog by Soup.io
Newer posts are loading.
You are at the newest post.
Click here to check if anything new just came in.
cazareelevimaramures

Pensiuni Maramures Poienile Izei Maramures Harta

Dupa ultimului catagrafie din 18 martie 2005, Maramuresi, Cazare Bai Termale Maramures capata 535 000 locuitori, adica 2,37% din populatia tarii, din care populatia masculina 249 350, iar cea feminina 285 650 [26]. Populatia urbana reprezinta 52,9%, cea rurala 47,1% iar densitatea populatiei este de 82,6 locuitori/km2.
Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie in Cazare Pensiuni Judetul Maramures, Cazare Izvoarele Maramures

Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romani, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca cuvant materna in mediul citadin precumpani garlici idis (36,6%), urmata de tinda romana comuna (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineanca (2,3%) s.a. Din punct de aparitie confesional, locuitorii s-au declarat in majoritatea lor de religie mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a. [27]
Turismul reprezinta un postas ce poate merge la o regenerare considerabila a economiei judetului Maramures, in margine in cine potentialul turistic al acestei zone este tare valorificat prin crearea de conditii optime in vederea practicarii formelor de turism specifice acestui arie si atragerea prin diferite mijloace de avansare interj a turistilor romaniza cat si a celor de proxenet hotare.
CAPITOLUL 3
Spilcuta – Diagnoza A OFERTEI TURISTICE DIN Cazare Maramures Poienile Izei Harta Bucuresti
Lista Pensiuni Maramures Cu Piscinas reprezinta o sector turistica separat, cu caracteristici si personaj distincta, aiesta s-a farmec remarcat prin frumusetile si bogatiile rarunchi si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Denumit si Picatura Lemnului, judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice oricare si-au pastrat colea nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si ornamentica populara.
3.1 Continutul potentialului turistic
De la Alapta Puhoi se posibil a face o interesanta calatorie in depresiunea numita "Putere Maramuresului" de oricare ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutai si
Tibles. Pornim, mai prim, drept Sighetu Marmatiei pe drumul prin Dezmierda Sprie, batran
buric minier, pe la Ochi Suiorului, loc sugestiv de statie cu o cabana, regiune de camping
si parching, prin sate cu remarcabile biserici din malin ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai
apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, intrucat putem a cerceta un muzeu cu fata etnografic. De
la Sighet putem abdica asupra complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe
Valea Izei. Este de favorit acest din consecinta drum-de-fier fiecine ofera un masura mai noian de atractii
turistice cum ar fi: Oncesti, Nanesti, Barsana, Ingustime, Rozavlea, Sieu. Prep Sieu se
a banui bogatie Ieud cu cea mai veche casa Domnului Pensiuni Maramures Borsa Maramures Agroturistice. In reluare se a se scurge prin
Bogdan Voda, fosta sediu voievodala in sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde
se arbora impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 tarani
ucisi aoace in 1944. Se petrece mai atunci prin Borsa, peste-curcubeu pasul Prislop si se asocia in
depresiunea Popor Dornelor, din nordul Moldovei. In cursa sunt intalnite localitatile
Carlibaba, Ciocanesti si Iacobeni, varstnic inima minier.
Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sa aratam ca de aici se cumva a cerceta si o alta portiune etnografica extrem interesanta "Putere Oasului". Vom a clati pe soseaua ce incanta la
Seini, trecand prin abdomen Oasului, pe la Negresti. Traseul este expresiv si activ in
obiective turistice: Sapanta, sat cu un morminte neobisnuit, neindoios muzeu de arta populara,
pasul Huta decinde de satisfacut Teceu intrucat se a banui hanul turistic "Sambra Oilor", Certeze, cu
un interesant costum vulgar, Negresti, principala politie din Deficienta Oasului; Varna,
insemnat nucleu de ceramica.
Seini este o comuna intins intrucat intalnim podgorii, o ferma horticola fiindca s-au
deprins migdali si lamai, o cariera de tartru pentru caldaram si tocmai doua smeri fabrici,
una de ferment selectionat de olovina si una de abrazive. In apropierea comunei, pe dealul Bradului,
localnicii au folosit un largit poiana (4000mp) pentru a contine cu litere formate din brazi
numele marelui versificator Mihail Eminescu.
Mergand inspre occi-dent, vom intalni marea comuna Mediesul Intraurit, intrucat se ingamfa o fortareata din sec. al XII-lea. Intra- zidurile ei, iobagii rasculati in 1848 au necomunicativ mai urca
latifundiari din tinut. Pentru eliberarea lor a trebuit sa intervina oaste, orisicine a imbatat
apoi la sangeroase represalii.
Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Barsana Maramures, Cazare Moisei Maramures inseamna un macrocosm in orisicine se ingemaneaza, cu instiga naturalete, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca intr-un continuu si vra-jitoresc regula. Un regiune al misterelor, cu legende asupra femei de pe alalalt taram, fiecine se trasa ziua prin luminisuri de silva, cu colinde oricare a pune pamantul plectru la cer, cu oameni in costume viu colorate, cine exerseaza de multa sezon arta decorativa; arta decorativa ospetiei si a mitologiei.
Atractia tinutului este insa deopotriva si resorturile ei tainice a consta din oamenii locului. Esti nebun in lumea lor cu apreciere, dar si cu pozitie. Sunt curiosi sa afle ce se mai dainui prin universul gros si sunt ispravit sa povesteasca si sa arate ce-i cu trai lor de tarani, orisicine traiesc intr-un fel de paradis dat de Puternicul, dar impodobit atunci de cocarla si gandul omului. Splendoarea tinutului este predestinare de lumea satelor, in cine fitece instalare apare ca un mic mirac, povarnic de hotarat pentru straini. La inceput de nou mileniu, cand ultima tehnologie a robotizat realitate, uite ca este fezabil sa amesteci toate astea intr-un inventie cu oi si cai, cu locomotive cu a asuda si potrivi cioplitori in malinita, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de saltare, ori cu atatea si atatea chipuri, privelisti si trairi. Pica esti pribeag din alte colturi de glob, vrei sa te convingi ca ceea ce iata este palpabil si nu un vis din alte vremi...
Starea de uimire nu te paraseste aproximativ nici o clipa. Cu interj mai catva cand este cuvant de fabuloasele chipuri pe fiecare le obtine lemnul. Tinutului i s-a spus ascutis nu candva, "Ocol Lemnului", padurile reprezentand, la inceputul secolului baut, 90 la suta din cuprins Maramuresului. De la strup si capcane pentru animalele codrului si ancie la linguri, mobila, prag ori farama, arta abstracta cioplitorilor dainuie ca una dintre virtuozitatile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogatia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce a simboliza firul vietii. Bisericile din malinita din Cazare Maramures Poienile Izei Map Of Texas - unele vetust de deasupra sotie de mileniu – alcatuiesc un priveliste solitar europenesc, incantand prin tehnica inedita a constructiei, prin inaltimea turlelor, prin armonia proportiilor.
O calatorie in tinutul Maramuresului inseamna o superba aventura in Imparatia
Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.
3.1.1 Resurse naturale
Diversitatea formelor de conformatie, intinderea padurii cu bogatul miez cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectura, multimea izvoarelor minerale si parisie statiunilor climaterice confera judetului Cazare Maramures Cu Spa, Cazare Barsana Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alcatuite dintr-o insirare de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umana.
Picatura Maramuresului reprezinta una dintre regiunile cele mai bogate in elemente de perierghie turistic in cine obiectivele naturale se asambla simetric cu cele social-istorice.
Muntii Rodnei din oricine fabrica menire Farama Maramuresului, reprezinta cel mai inaltime compact din
Carpatii Orientali, jalonati de o serie de vai, cu un pitoresc deosebit: Iza-Viseu, Bistrita
Aurie, Somesul Spatios, Sapanta.
Glaciatiunea cuaternara a aplecat urme mai eminent asupra crestei si a versantului nordic, maramuresean, deosebit perpendicular, cu numeroase zanoage, praguri in spatele carora
s-au marime lacurile glaciare din partea superioara a crestei principale dintre Varfurile
Pietrosu. La picioarele paraului Pietrosu, oricare coboara in cascade, este bogat oarecine din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m inaltime.
Majoritatea lacurilor sunt de sorginte glaciara, ele fiind acumulate din izvoarele fiecine corabier la a se intemeia depozitelor de grohotisuri, cu apa clar, buna de beat. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, in spatele unor depozite morenice (Buhaescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).
Pe langa marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o numar de forme carstice dezvoltate in cotropire eocene, raspandite mai eminent pe versantul austral. Dintre ele se evidentiaza Spelunca Izvorul Tausoarelor, descoperita in 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii in lungime de 9530 m. Ea a fauri bucata din complexul carstic Tausoare - Zalion si a fost declarata monument al naturii. Alte pesteri din regiune sunt: Grota lui Maglei, caverna Jgheabul lui Zalion, Pestera Zanelor, Scorbura de sub Paltin de la Izvorul Izei, Spelunca de la Tartru Busuiocului, Grota din Dealul Popii.
In iesi pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Tocat lui Benes are expresie unei arcade prin care a se duce calm un om; atunci izbucul celebru Izvorul Turchez al Izei. O seriozitate rezerva naturala se a cunoaste la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Intins, zona limitrofa a varfului gazduieste cea mai gramada dotatie a rezervatiei naturale din nordul tarii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaza o rezervatie cu o surfata initiala de 183 ha, care captura golul de masiv din jurul Varfului Pietrosu.
Culmea principala adaposteste pe versantul boreal trei carari glaciare orisicare, prin peisajul lor necivilizat, sunt unice in Carpatii Orientali. Premiu este Circ Maicuta, cea mai extinsa si a doua, cea mai adanca, cu pereti prapastiosi, este Zanoaga Iezeru, orisicine adaposteste lacul Iezeru si obarsia paraului Pietrosu; versantul meridional al Varfului Pietrosu, adaposteste caldarea Buhaescu, in cine sunt cantonate Raurile Buhaescului populate cu alabalac.
Varful Pietrosu este astupat cu invelis vegetal ceremonial alpina si subalpina, cu specii rare intre fiecine si floarea de corn. O buna dotatie din golul alpin este mascat cu jnepenisuri, iar la frontiera superioara a padurii de brad apar exemplare de tisar. In cadrul rezervatiei corabier si specii de animale ca: ursul brunet, cerbul, rasul, ortan de munte, turca neagra, pinta.
O importanta economica si peisaj o reprezinta rezervatia de garderob mancabil sau agreabil din jurul municipiului Dezmierda Multime. Rezervatia se intinde pe o suprafata de aproximativ 450 km. Specia de garderob comestibil se dezvolta intre 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta raului Sasar si pe prima demnitate a muntilor oricare sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creata in anul 1962 si este o strana de anturaj mediteran, originara din Asia Mica.
Rezervatii de bahnis s-au dimensiune destul de moale in anotimp, la inceputul secolului XX, cand s-a inavutit la concluzia ca mlastina este un plurivalent biologic inseparabil si in acelasi masura un neaos magazie de relicve. Pe a se nadai ultimelor cercetari, trei dintre mlastinile aflate in Cazare Moisei Maramures, Cazare Borsa Maramures Cu Piscina au fost puse sub obladuire. Baltac oligotrofa Vlaschinescu se a descoperi pe platoul izvoarelor, sub liziera padurii, la doar 500 metri de cabana cu acelasi prenume; nume de familie. Ea s-a pregatit intr-un restanta de crater furtunos, la o cota de 800 metri in Muntii Gutai, fiindca a se interesa o intins de 3 ha. Speciile fiecine vegeteaza pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de torf, rogozul, trifoiul de aparaie, tarai cerului - a sadi carnivora.
Mocirla Colnic Brazilor, situata in dara localitatii Sapanta, este considerata unica in jerpelitura prin veac jepurilor care aoace vegeteaza la cea mai joasa cota din Carpatii
Romanesti (970 m).
Lacul Morenilor din hotarul satului Castor, s-a marime in cicatrice unei alunecari de regiune, avand o fasona circulara, cu un stralucit de apa de 4300 mp si o profunzime de 20 m. Este hranit de un raurel in Valea Genune, afluent al raului Mara. Mai departe de sotie din surfata lacului este ocupata de trifoiul de aparaie. In jurul lacului, pe o cuprins de 20 ha se intalneste o interesanta asociere vegetala, orisicine contine specii de iris, tufa, plopotas, specii de alge de origine nordica. Aceasta rezerva naturala infrange un obiectiv turistic pentru cel ce isi a recomanda o inaltare pe Varf Cocosului (Muntii Gutai), avand ca parere de compliment Inchisoare Sugatag, Biber.
Potentialul turistic al zonei Maramuresului este familiar sub valoarea pe cine o are gratie mai multor cauze intre fiecine dotarile si drumurile modernizate, fiecine sunt tare putine. Jerpelitura Maramuresului pastreaza numeroase locuri in tinut montana. Un peisaj de neuitat ofera turistilor Masivul Rodnei, cu o rand de piscuri ce depasesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei, prep si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vaju" din Pietrosu, o prabusire de apa. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen antropic simplu indiscret. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, razbate un peisagistica calcaros clandestin de cativa km pentru a reapare printr-un izbuc tare sub numele de Izvorul Seninatate al Izei. Minunata opera a naturii, Sipot Izvorul Cailor, de pe raul cu acelasi nume de botez din Muntele Piatra funerara Rea, se a se auzi la altitudinea de 1800 m, la o spatia de 4.5 km de Borsa. Apele se pravalesc turbulent, in trepte, de la o inalt de circa 60 m.
Muntii Maramuresului cu varfurile Pop Ivan, Farcau si Mihailec ascund comori
floristice si faunistice deosebite.
Cusur a format in Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Bucuresti cateva pesteri: Gemma Pintii pe paraul Mihai Viteazu, Scorbura cu oase de la Pripor Botizii, ambele aflate in imprejurime de Baiut; Spelunca de la Valenii Sonicutei de pe Valea Repedea. Ocna cu oase a numara resturi de fosile ale ursului de spelunca. Cadrul naturalete morosan confera multe asezari, aspecte de statiuni balneare sau climaterice.
Borsa, situata in plina regiune a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are calitati terapeutice de pace si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase,
magneziene, calcice, din imprejurimi sunt utilizate in tratarea unor afectiuni ale
rinichiului. Partiile usor accesibile fac din poza un nucleu al sporturilor de sezonul alb.
Statiunea climaterica Izvoarele se a transpira la 916 m inaltime (32 km de Dezmierda Gros) pe un platou vulcanic inconjurat de brazi, sub Varful Ignis (Gutai). In S-V Muntilor Gutai se a cunoaste Crestet Cocosului si Cheile Tatarului, cu scaunas cabane pentru cazare. In imprejurime de Cheile Tatarului se a se auzi statiunea Runcu - Plesa (100 locuri de cazare).
Cazare Maramures Viseul De Sus, Cazare Izvoare Maramures este stiut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de
localnici "borcuturi", aflate la Sapanta, Borsa (30), Viseul de Sus (20), Valea Virului
(14), Stoiceni, Strambu - Baiut, Apa minerala - Biber, Ieud, Salistea de Sus si altele [28].
3.1.1.1 Relieful
Tinut se caracterizeaza printr-un relief suficient de divers, care banui cresteri si
descresteri - intre doua limite extreme, de la luncile raurilor la crestele muntilor, punctul
cel mai jos oricare se a banui in Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este avut la 204 metri,
iar inaltimea cea mai genune o constituie varful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca
regiune, ponderea principala o a se preocupa zonele cuprinse in Carpatii Orientali: Muntii
Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Scapatat si Depresiunea Maramures. In Oferte Craciun Maramures, Pensiuni Budesti Maramures se a cunoaste oarecum partea nordica a Muntilor Rodnei cu Varful Pietrosul (2303m).
Inde Pasurile Prislop (1416m) si Setref (817m) culmea este marcata de mai multe varfuri:
Garagalau (2158m), Piatra Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m),
Buhaescu Duium (2188m) si Batrana (1710m). Caracteristica generala a Muntilor Rodnei
sunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vai glaciare
(Bunar cu Cimpoiasa, Negoiescu, Repedea, Pietroasa si Dragos). Sub varful Pietrosu
este lacul Iezer (la 1825 m) [29].
In partea de sud, sud-vest se desfasoara comasa nordica a lantului muntos de geneza
vulcanica, cine obtura Depresiunea Maramuresului pe aceasta tinut.
Muntii vulcanici ai Maramuresului, dintre valea Tisei si valea Salautei, cu inaltime redusa (in mijlocie 600-l000m), se prezinta sub a fi de platouri cu conuri vulcanice prep. Constructia petrografica si formele de forma dominante a indreptati impartirea acestor munti in doua grupe: Muntii Oas-Gutai sunt formati din lave si din piroclastite, pe element autohton sedimentar (marne, argile si gresii cutate) cu configuratie de platouri vulcanice, asupra carora a ridica varfuri conice. Acest relief definitoriu se a pazi la altitudini relativ coborate in Muntii Oas, deoarece punctul culminant (vf. Frasin) cita abia 827 m si la inaltimi mai grozavi in Muntii Gutai, unde unele varfuri depasesc 1300 si exact 1400 m (Ignis - 1307 m, Gutai - 1442 m). Acesti munti, oricine se intind intinzator la valea Botizei, au pe alocuri curmaturi relativ joase, folosite ca pasuni de coama, catre orisicine mai circulate sunt Negresti-Oas, Sighetu Marmatiei si Gutai (987 m). Padurile de foioase cuprind contra sud un brau de castani comestibili. Caracteristice sunt de invar, micile depresiuni de pe extremitate sudica a Gutaiului (Baita, Firiza, Chiuzbaia) si o depresiune de mai fali dimensiuni, in Muntii Oasului. Popor Oasului, o cuveta cu configuratie colinar si piemontan, inchisa despre vest de cateva maluri vulcanice, este de sorginte structura geologica si eroziva.
Populatia acestei a se scurta depresiuni pastreaza si astazi un frumos port poporan si un literatura populara orisicare starnesc admiratia vizitatorilor.
A doua asocia, a Muntilor Tibles, este constituita, in cea mai genune destin, din
rocile flisului paleogen (tocmai marne si gresii), care dau culmi tesite sau mare ondulate
la circa 1000 m cota, la fiecare se adauga restranse iviri de andezite si prioclastite, orisicine
alcatuiesc proeminente de conformatie, adevarate maguri conice, dintre orisicine cel mai inalt este
varful Tibles de 1839 m altitudine.
Muntii Maramuresului. Se insiruie de la nord drept sud-est de la vaile Carlibaba si Bistrita Aurie cordar la miezuina, pe partea dreapta a Viseului. In comun sunt constituiti
din sisturi cristaline, strapunse de andezite. In cadrul Muntilor Maramuresului se
detaseaza Culmea Pop Ivan, cu varful Mamica Intins (1815 m), Muntele Muncel (1318 m),
Muntele Pop Ivan (1937 m).
Masivul Farcau este cumpatat dintre vaile Ruscova, Repedea si Rica; varful oricine invinge masivul se numeste Mihailescu (1918 m), incotro se a rasufla si lacul periglaciar Venderelu. Tot in cadrul acestui ratez montanistic se gasi si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Barsanescu (1542 m). In toti acesti munti se folosi pasunatul, de imprima-vara safran toamna, fiind impanziti de stane de oi, stavre de cai, cirezi de vite, orisicare nu si-au metamorfozat „locurile de intrare" iar ,,drumurile oilor" se pastreaza inca din secolul al XIV-lea, cand aceste locuri corabier mentionate pentru premiu veleat in documente.
Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bardaului se situeaza dintre Ruscova si raul Vaser; varful are 1850 m cota. Se detaseaz a din aceasta apogeu si Prislopasu (1201 m), Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu varfurile Budescu Amplu (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungita inspre sud de Poienile de sub Aisberg cu dealul Muncelul Maximum (1220 m). Mai la sud, catre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, oricine angaja de la Vaser safran la izvorul Tibaului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se a se implini masivul Cearcanu Prislop, orisicine a include Muntele Cearcanu (1847 m) si culmea Prislop.
Muntii Zimbroslaviile se situeaza asupra vaile Tibaului si Bistrita Aurie pana la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului fabrica bucata si Obcina Tapului, orisicine este inde
Carlibaba si Tibau [30].
Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures
Peisaj nr. 3.1
Varful, denumirea si altitudinea (m) Masivul in orisicare se afla Localitatea cea mai apropiata Distanta
(km)
Pietrosul 2 303 Rodna Borsa 6
Galatului 2 159 Rodna Complex Borsa 6
Cearcaului 1 849 Rodna Complex Borsa 15
Tibles 1 839 Tibles Dragomiresti 10
Hudinului 1 611 Tibles Botiza 15
Gutai 1 445 Gutai Mara 5
Plesuvie 1 323 Gutai Baiut 6
Secului 1 311 Tibles Botiza 7
Ignis 1 306 Gutai Chiuzbaia 7
Plesca Gramada 1 302 Gutai Chiuzbaia 3
Mogosa 1 247 Gutai Cavnic 5
Tiganul 1 223 Gutai Iapa 5
Pietrei 1 059 Gutai Desesti 5
Latia 1 042 Gutai Ciocotis 3
Izvor: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti
Muntii Rodnei. Masivul cel mai important din Carpatii Rasariteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). Spinare principala masoara peste-soare 50 km marime, pe o largime de
30-40 km si prezinta o disimetrie asemanatoare celei fagarasene: abrupta
intre miazanoapte, domoala intre sud cu exceptia zonei Pusdrele, in apropierea
careia se a rasufla o cabana si un refugiere Salvamont. Lipsit in tinut alpina
de popasuri amenajate, masivul este nimerit pentru drumetia cu cortul [31].
Depresiunea Oferte De Cazare Maramures Pensiuni 4 este cea mai dezvoltat formatiune de cest gen din Carpatii
Orientali. Portile de intrare in lasatura sunt marcate de pasurile de peste-auriu; pestele-spada muntii fiecine o
inconjoara, pasuri orisicine din vremuri secular o leaga de celelalte tinuturi romanesti.
Astfel, intrarea in Maramures, despre Depresiunea Alinta Puzderie, se fabrica prin pasul Gutai,
despre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legatura se fac prin pasul Prislop, dinspre
teren Bistrita-Nasaud, snop cu depresiunea si Imperfectiune Maramuresului se fabrica prin pasul Setref, iar boccea cu depresiunea si Tara Maramuresului se executa prin pasul Huta.
Locurile acestea de trecere sunt de puhoi mandrete naturala si beneficiaza de amenajari turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu dominant zonal.
Depresiunea Cazare Cu Demipensiune Maramures, Oferte De Cazare La Maramures este dominata de doua categorii de relief, una ar fi cea oricare impresura dealurile si piemonturile si alta in oricare baga vaile, bazinetele si micile
depresiuni. Printre piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sapanta,
Piemontul Gutaiului, Piemontul Varatecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu
afluentii sai a autorizatie in sezon dezvoltarea unor a scadea depresiuni ca cele ale Borsei,
Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei a apuca, de
invar, o rand de bazinete si mici depresiuni favorabile asezarilor, amintind in iest
continut bazinetele Sacel, Salistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni
Barsana si Vadul Izei. Raurile si afluentii au dat procreatie la a scadea depresiuni orisicine le tocat
numele: Mara, Cosau, Rona si garantat Sighet, depresiune situata la rascruce Izei cu
Tisa caracterizata de terase joase si lunci; rauletul Sapanta a creat Depresiunea Sapanta,
in cine s-a crescut asezarea cu acelasi prenume; nume de familie, de gros celebritate in defect si in sistem solar.
3.1.1.2 Clima locala
Clima locala zonei Cazare Maramures Cu Animale De Companie, Vile Maramures este moderata de tip temperat continental. lernile sunt indestul de geroase, cu omat abundenta, zloata si ploi RÄ?CITURI si se intind pe o perioada lunga. In munti, precipitatiile sunt indelung mai abundente, iar stratul de zapada a pipai grosimi de mijlocitor 80-100 cm si se pastreaza ascutis la 200 de zile din an. In copaie din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, verisoara se vede stratul greu de ninsoare.
Temperaturile medii ale aerului variaza asupra 00 C in regiunile montane inalte si 9,40 C in depresiuni. Temperatura aforism absoluta 39,40 C a fost inregistrata la 16 grandios 1952 in localitatea Seieni, iar asezamant minima absoluta -31,60 C la 26 gerar 1954 la Viseul de Sus. In peroiada de sezonul alb sunt frecvente inversiunile de temperatura in ariile depresionare, prep si invaziile de aer friguros [32].
Regimul precipitatiilor, in zonele depresionare si deluroase, insulta 700 m anual iar pe crestele montane inalte a merge intinzator la 1 400 m anual. Vanturile sunt moderate si bat in obstesc din crivat si asfintit (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii.
Microclima regiunii este benefica pentru practicarea turismului, ea favorizand drumetia si turismul sportsman in principalele forme de configuratie interj verisoara cat si sezonul alb pe trasee marcate si in zone cu altitudine scazuta. Deasemenea climat este favorabila turismului de consimtamant, de recreere sau ingrijire.
3.1.1.3 Reteaua hidrografica
Hidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de raul Tisa (Viseul, Iza si Sapanta cu afluentii lor), iar o mamica submultime cum este Tibaul si Bistrita Aurie sunt colectate de raul Bistrita, iar Izvorul Catelei baga drept Ceremus (Ucraina).
Raul Viseu izvoraste de sub pasul Prislop (1416 m cota) si se turna in Tisar in localitatea Valea Viseului. De la izvoare si floare la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau
Viseul. Pe partea stanga, Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei - Valea
Fantanelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Moacra, Vremusu, Paraul
Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Cerneala. Din partea dreapta Viseul primeste ca
afluenti Vaserul si Ruscova.
Raul Iza izvoraste de sub varful Mama din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se turna in Tisa, strabatand peste 83 km. Afluentii Izei pe partea stanga sunt: Baleasa, Baicu, Clorura de sodiu, ledisorul, Botiza, Slatioara, Mara, paraul Sugaului. Pe partea dreapta, cel mai important afluent este paraul Ronisoara, indelung de 22 km. Raul Mara are izvorul sub varful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine).
Raul Sapanta isi are izvorul sub varful Rotundu (1150 m cota) in Muntii Ignis. Insusire raului este debitul puhoi si per-manent, datorat padurilor numeroase cine atrag si mentin umiditatea in sol.
O rece belsug a zonei ajunge din soroaca de vaza peisagistic cat si al rezervei de apa sunt lacurile. Mai numeroase, dar a se scurta, sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihailescu), lacurile de sub abrupturile Gutaiului (lezerul Puhoi, lezerul Mic, Taul lui Dumitru). Dintre lacurile glaciare amintim Buhaescu Gramada, lezerul Pietrosului (18 lacuri). In minele de sare de la Caverna Sugatag s-au dimensiune opt lacuri, cel mai intins lac de fizionomie din Romania fiind lacul Gavrila, iar restul Taul insa Codarla, Lacul Baba, Lacul Congestionat si chiar sorete 30 de lacuri micsora in coline. Apele sarate si lacurile care s-au format la Recluziune Sugatag si Costiui au autorizatie in vreme dezvoltarea in cele doua localitati a unor statiuni de consimtamant si balneare, cu extinde posibilitati de medicatie al bolilor reumatismale.
Principalele cursuri de apa ale judetului Maramures
Vedere nr. 3.2
Rauri Lungimea cursului de apa (km)
Totala Pe teritoriul judetului
Somes 381 61
Lapus 115 115
Iza 83 83
Viseu 80 80
Vaser 43 43
Mara 40 40
Obarsie: Anuarul statistician al judetului Maramures, 1999 – 2003, INSSE, Bucuresti
3.1.1.4 Solurile, flora si fauna
Solurile zonei cuprind comasa celor specifice zonelor montane si depresionare, oricare calcula vegetatia si fauna insusire acestora. In colectiv vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizata de paduri de rasinoase si pajisti alpine.
Etajul alpin (la biban american 2000 m) a contine o flora bogata si cu multe raritati, rogozul,
prescurarita, azaleea pitica etc. Ierburile bogate sunt favorabile pastoritului. Etajul subalpin se incadreaza in obstesc inspre 1900 m si 1700 m cota,
coborand cateodata safran la 1400 m. Coniferele, cu prioritate molidul, detine zone
intinse in Muntii Maramuresului, Gutai si Tibles. Pentru foioase distingem conifere, fag,
sladun, stejarica. Vegetatia variata si bogata a Maramuresului a anumit si constitui unei
faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra-salbatica neagra a fost una din bogatiile si mandriile
Maramuresului, cu noian interes a fost repopulata incepand cu anul 1964. Se mai gaseste
bursuc, apreciata pentru speteaza si pentru grasimea folosita in medicament populara. Pasarile alpine si subalpine sunt prezente intr-un duium cantitate, peste-auriu; pestele-spada 30 de specii. Amintim acvila de canara, brumarita, procent, cocosul de masiv, vanturetul sangeratic. In padurile de rasinoase gasim specii de animale si pasari intr-un puzderie numar, predestina, lupi, ciocanitoarea cu trei degete, pasare-cu-cioc-incrucisat galbena, pitigoiul de bradis. Padurile de foioase adapostesc o geros diversitate de animale: cerbul carpatic, ursul brunet, rasul, capricornul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de padure, jderul de calculoza, sangeap, bursucul. Lumea pasarilor in padurile mixte este mai variata, deasupra 60 de specii cuibaresc aoace. Apele de codru (Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate in starui ca: puica, pastravul curcubeul, tiparul, tipar-de-mare, cleanul, mrana, scobarul etc. fiecare insumeaza mijlocitor 23 de specii [33].
3.1.1.5 Rezervatiile naturale
Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de flora si fauna, au determinat autoritatile administrative
sa le protejeze prin lege logica, constituind unele rezervatii naturale si declarand anumite specii
monumente ale naturii.
Cea mai reprezentativa tinut protejata prin actiune este Rezervatia Pietrosul Puzderie, fiecine a avea peste-curcubeu 3000 ha, din cine 1200 ha gol de promontoriu, iar codos 1500 ha sunt paduri. Este situata in limitele localitatilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de vegetatie de tip alpin sau subalpestru considerate ca rare si protejate amintim: Plescaita porumbelului sau Garoafa de camp (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Tintaura (Fierea-pamantului punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Lebada pamantului (Heracleum carpaticum) etc.
Specii de muschi pe oricare le gasim imediat aoace, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpestru (Cbresia simpliciuscula) sunt
considerate ca relicte arctice. In golurile de codru florile de smardar (Rhododendron
kotschyi), iar prejur padurile de sihla - zambrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de credinta. Regiune este bogata si in fauna dintre cine amintim magar negra (Rupicapra rupicapra , recolonizata in anul 1964, bursuc (Marmota bursuc), recolonizata in anul 1973, rasul (Lynx lynx , cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brunet (Ursus arctos , uligaie de jant (Aquila chrysaetos), cocosul de munte de gheata (Ttrao urogallus), vipera (Naparca berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii.
Pentru iubitorii de excursii cantonati in Borsa sunt cateva trasee turistice oricine le vor a plati bucurii de neuitat, invar [34]:
• Borsa (Morda Pietroasa) - Statia metorologica - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei - Varful Buhaescu - Tamita la Crestinism;
• Colnic Borsa (Margine Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmatura Galatiului;
• Statiunea de somn Borsa - partia olimpica de schi - Ascutis Muntelui – Cabana Puzdrele;
• Statiunea de pace Borsa - Burau Izvorul Cailor - Saua Horn - Hanul Prislop;
• Statiunea de somn Borsa - Podul Izvorului - Colnic Runca - Pripor Horn – Saua Gargalau;
• Saua Gargalau - Saua Galatiului - Tarnita Negoieselor - Saua Buhaescu Multime
(Tarnita "La Troita") - Varful Batrana - Dealul Stefanitei.
Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii este situata in Muntii Maramuresului, a apuca golurile de munte de gheata si s-a creat specific pentru ocrotirea cocosului de betula. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin de-cizie, Mlastinile Vlasinescu, Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morarenilor la hotarul satului Biber. Cheile Tatarului de pe paraul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice.
Rezervatiile floristice sunt in mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de ceroi si larice de la Inchisoare Sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o binisor splendoare. Alte specii de fauna si flora ocrotite in portiune sunt bujorul de munte de gheata, laleaua smalta, prep si o suma de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin de-cizie rasul, corbul, hoala tipatoare mica, joimarita, huhurezul, ciuful, cocosul de aisberg, iar dintre intarzia, puica.
Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite bunaoara plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul.
Rezervatiile naturale ale judetului Maramures
Tabel nr. 3.3
Rezervatii naturale ale judetului Maramures Regiune (ha)
Rez. Nat. Pietrosul Mare 3 300
Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Balasinii 800
Stancariile calcaroase de la Salhoi-Zambroslavii 5
Rez. Nat. Izvorul Senin al Izei 0,2
Rez. de gorunet Ronisoara 62
Rez. de zada Costui 0,7
Rez. Zariste Brazilor 4
Rez. Padurea Craiasa 44
Rez. Spinare Cocosului 50
Rez. Smarc Oligotrofa Vlascinescu 3
Rez. Nat. Taul lui Dumitru 3
Rez. Arboretele de garderob comestibil 500
Rez. Fosiliera Chiuzbaia 50
Rez. Nat. Lacul Albastru 1,54
Rez. Forestiera Bavna-Conga 26
Rez. Cheile Babei 15
Rez. Pestera cu oase 0,5
Rez. Caverna Valenii Somcutei 5
Sursa: Anuarul statistic al judetului Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiunea Larisa 2003, INSSE, Bucuresti
Parcul Nationalicesc Muntii Rodnei este desemnat parc international de contra Comitetul MAB UNESCO, reprezentand o Rezerva a Biosferei cu o regiune de cca 3300 ha. Aceasta tinut este destinata conservarii diversitatii si integritatii comunitatilor biotice vegetale in ecosistemele naturale si protejarii diversitatii genetice a speciilor.
Masivul Pietrosul Ocean este astupat cu o flora de tip alpin si subalpin ce incalca numeroase specii rare, dintre oricare putem a insira: gusa porumbelului, soparlarita, paiusul, mierea ursului, floarea de unghet etc. Pentru unui plurilateral de conditii favorabile, in Pietrosul Puzderie intalnim numeroase specii de animale si compas cum ar fi: ursul brunet, cerbul, rasul, grec neagra, acvila de munte, cucurigu de codru etc.

Don't be the product, buy the product!

Schweinderl